"Statul 28" al lui Von der Leyen: când talentele europene sunt forțate să emigreze

Ursula von der Leyen își începe discursul de la Săptămâna italiană a tehnologiei prin a spune o poveste care îndeamnă la reflecție. Anul era 2007. Doi prieteni de liceu, Marco Palladino și Augusto Marietti, se aflau într-un mic garaj din Milano, cu cunoștințe minime de programare și o idee pe care o considerau câștigătoare. Timp de trei ani au străbătut Italia în lung și în lat în căutare de finanțare. Răspunsul a fost întotdeauna același: prea tineri, un proiect prea îndrăzneț, prea riscant.

Așa că și-au făcut bagajele și au plecat spre San Francisco. Le-au trebuit doar două săptămâni pentru a găsi primul investitor. La scurt timp după aceea, startup-ul lor Kong a devenit un unicorn. La sfârșitul lui 2024, cu o evaluare de 2 miliarde de dolari, apărea pe ecranele uriașe ale Nasdaq Tower din Times Square. "Este incredibil talentul pe care îl avem în Italia și în Europa", a spus Von der Leyen în italiană. "Uneori, însă, nu este suficient.

Este nevoie și de un mediu propice. Vreau o Europă la înălțimea voastră".

Povestea lui Kong nu este un caz izolat. Este un simptom al unei înapoieri structurale care secătuiește Europa de cele mai bune talente ale sale. Și pe care președintele Comisiei Europene intenționează să îl abordeze cu una dintre cele mai ambițioase propuneri de stimulare a competitivității Bătrânului Continent: așa-numitul "al 28-lea regim", un nou cadru juridic opțional care ar trebui să revoluționeze modul în care întreprinderile nou înființate și IMM-urile inovatoare funcționează în Uniune.

Paradoxul european: multe economii, puține investiții

Cifrele prezentate de Von der Leyen la Torino sunt elocvente. "Prima problemă, cea mai evidentă, este lipsa finanțărilor. Și vă voi spune ceva care vă va surprinde: în Europa capitalurile nu lipsesc". Economiile familiilor europene ajung la aproape 1.400 de miliarde de euro, față de puțin peste 800 de miliarde în Statele Unite. Și totuși ceva nu funcționează: în Europa doar 24% din averea financiară a familiilor este investită în acțiuni, față de 42% în Statele Unite.

Rezultatul? O treime dintre unicornii europeni ajung să părăsească continentul. În Italia, deși investițiile în capital de risc au crescut cu 600% într-un deceniu, numărul unicornilor rămâne redus. "Nu putem accepta ca cele mai strălucite talente ale noastre să fie nevoite să plece pentru a avea succes", a subliniat Von der Leyen de la OGR din Torino.

Fragmentarea frânează Europa

"Trăim într-o epocă în care o linie de cod poate traversa continentul într-o milisecundă, în timp ce startup-ul care a creat-o rămâne blocat la frontieră", a spus președinta Comisiei. Piața unică este fragmentată. "Prea des este mai ușor să te extinzi pe un alt continent decât în Europa. Confruntarea cu 27 de legislații și birocrații diferite poate deveni un coșmar".

Anunțul de la Torino: sosirea celui de-al 28-lea regim

În acest context, Von der Leyen a anunțat din sala Italian Tech Week soluția: "Comisia propune o abordare complet nouă pentru a schimba modul în care întreprinderile inovatoare operează în întreaga Europă: al 28-lea regim". Propunerea legislativă va ajunge pe masa Bruxelles-ului la începutul lui 2026.

"Vreau ca acest lucru să fie adevărat și pentru voi, așa cum este adevărat pentru un startup din San Francisco care se extinde în Statele Unite", a spus ea privind spre tinerii inovatori prezenți la OGR. Al 28-lea regim ar trebui să permită startup-urilor europene să opereze în întreaga UE cu un singur set de reguli unificat, fără a mai fi nevoite să navigheze printre 27 de reglementări naționale diferite.

Președintele a anunțat, de asemenea, alte măsuri de sprijinire a ecosistemului tehnologic european: fondul Scaleup Europe, cu investiții de mai multe miliarde de dolari în parteneriat cu persoane private pentru sprijinirea sectoarelor strategice, de la inteligența artificială la tehnologiile cuantice, și strategia "AI First" pentru accelerarea adoptării inteligenței artificiale în Europa.

Dar al 28-lea regim este propunerea care ar putea într-adevăr schimba regulile jocului. "Cu siguranță nu prin distrugerea legislației noastre: sunt norme convenite care garantează certitudine și predictibilitate. Este însă nevoie de simplificare, facilitând inovația", a precizat Von der Leyen.

De la Draghi la Von der Leyen: geneza ideii

Ideea celui de-al 28-lea regim pe care Von der Leyen l-a anunțat la Torino nu a venit de nicăieri. Este una dintre recomandările centrale ale Raportului privind competitivitatea europeană pe care Mario Draghi l-a prezentat în septembrie 2024 la cererea lui Von der Leyen. Fostul președinte al BCE și prim-ministru italian identificase fragmentarea reglementărilor drept unul dintre principalele obstacole în calea creșterii întreprinderilor europene inovatoare.

În raportul său, Draghi a subliniat un fapt nemilos pe care Von der Leyen îl va relua ulterior în discursurile sale: nu există nicio companie din UE cu o capitalizare de piață mai mare de 100 de miliarde EUR care să fi fost creată de la zero în ultimii cincizeci de ani, în timp ce în Statele Unite poveștile de succes se înmulțesc. Care este problema? Întreprinderile europene nou-înființate trebuie să se confrunte cu 27 de reglementări naționale diferite, un labirint birocratic care încetinește creșterea și împinge multe întreprinderi să se mute în străinătate.

Și Enrico Letta, în raportul său despre piața unică intitulat "Much more than a market", prezentat în aprilie 2024, propusese această soluție: "Această idee a celui de-al 28-lea regim sau al 28-lea Stat virtual urmărește să găsească un compromis între dorința tuturor statelor membre de a-și menține propria legislație și necesitatea unor proceduri accelerate pentru investiții".

Propunerea a fost apoi inclusă în agendele oficiale ale Comisiei. În discursul său privind starea Uniunii din 10 septembrie de la Strasbourg, Von der Leyen a inclus cel de-al 28-lea regim în foaia de parcurs pentru piața unică până în 2028, alături de alte obiective precum cea de-a cincea libertate pentru cunoaștere și inovare.

Modelul Delaware: inspirație americană

Inspirația pentru cel de-al 28-lea regim provine direct din Statele Unite și, mai precis, din Delaware. Acest mic stat de pe coasta de est a Americii a creat un sistem de reglementare atât de favorabil afacerilor, încât 67% dintre companiile din Fortune 500 - de la Walmart la Amazon, de la ExxonMobil la Apple - au ales să se constituie acolo.

Succesul modelului Delaware stă în simplitatea sa: un singur set de reguli, proceduri rapide și eficiente, costuri reduse. Un startup californian se poate extinde și strânge fonduri în toate Statele Unite fără a trebui să facă față la 50 de legislații statale diferite. Dimpotrivă, așa cum a recunoscut chiar Von der Leyen, "startup-urile noastre inovatoare trebuie să se confrunte cu 27 de reglementări diferite. Vrem să propunem un al 28-lea regim care le va oferi acces la întreaga piață unică și posibilitatea de a crește".

Ce prevede cel de-al 28-lea regim

Cel de-al 28-lea regim nu este destinat să înlocuiască legislațiile naționale, ci să ofere o alternativă voluntară. Întreprinderile noi și IMM-urile inovatoare vor putea alege să se înființeze sub acest nou statut juridic european, beneficiind de:

• Un singur set de norme valabile în întreaga UE pentru dreptul societăților, dreptul falimentar, dreptul muncii și fiscalitate
• Constituire rapidă a unei întreprinderi în mai puțin de 48 de ore
• Operare în întreaga Europă cu un singur set de reguli: angajarea de personal în Germania, vânzarea în Franța, deschiderea unui birou în Spania fără a fi nevoie de fiecare dată să te adaptezi la noi reglementări naționale
• Standardizarea opțiunilor pe acțiuni (stock option) pentru angajați

Propunerea, în conformitate cu Compasul competitivității prezentat de Von der Leyen, ar trebui să fie prezentată oficial în primul trimestru al anului 2026.

Sprijinul ecosistemului tehnologic

Inițiativa a întrunit sprijin transpartinic în ecosistemul tehnologic european. Petiția EU Inc, creată în 2023 pentru a promova cel de-al 28-lea sistem, a strâns zeci de mii de semnături și sprijinul unor companii precum Stripe, Wise, Revolut și DeepL, precum și al unor investitori și capitaliști de risc precum Index, Atomico, Sequoia și Lightspeed.

Printre susținători se numără antreprenori proeminenți din domeniul tehnologiei, precum Niklas Zennström (fondatorul Skype), Paul Graham (co-fondator al Y Combinator) și Patrick Collison (Stripe). Comisarul irlandez pentru justiție, Michael McGrath, a fost desemnat să conducă activitatea de punere în aplicare.

Cifrele unei întârzieri pe care nu o mai putem ignora

Datele prezentate de Von der Leyen la Torino și în discursurile sale ulterioare descriu un tablou alarmant al înapoierii tehnologice a Europei:

• Unicorni: La mijlocul anului 2024, existau la nivel mondial peste 1.400 de unicorni (startup-uri necotate cu o evaluare de peste un miliard de dolari). Peste jumătate se află în Statele Unite. Europa și China rămân blocate la câte 14% fiecare.
• Exod de talente: În ultimii 15 ani, aproximativ 30% dintre unicornii europeni s-au mutat în afara UE, în principal către Statele Unite, din cauza lipsei unui mediu de reglementare adecvat și a unor finanțări suficiente.
• Capitalizare: Nu există nicio companie din UE cu o capitalizare bursieră de peste 100 de miliarde de euro care să fi fost creată de la zero în ultimii cincizeci de ani. Între timp, doar în ultimele două decenii, Statele Unite au generat șase companii tehnologice cu o capitalizare peste această limită.
• Exod de capital: În fiecare an, 300 de miliarde de euro din economiile cetățenilor europeni ajung să finanțeze piața de capital americană, care apoi – în mod paradoxal – îi folosește pentru a achiziționa companii europene.
• Decalaj în investiții: În Europa doar 24% din averea financiară a familiilor este investită în acțiuni, față de 42% în Statele Unite. Companiile europene cheltuiesc cu 270 de miliarde de euro mai puțin decât întreprinderile americane pentru cercetare și inovație.

"Știm că numărul unicornilor este încă prea mic și că o treime dintre ei ajung să părăsească continentul nostru", a reiterat Von der Leyen la Torino. "Este un semnal de alarmă pe care nu îl putem ignora".

Provocările punerii în aplicare

În ciuda consensului politic larg, drumul către al 28-lea regim nu va fi lipsit de obstacole. Experiențe trecute, precum "Societas Europæa" (societatea europeană), au demonstrat cât de dificil este să creezi instrumente juridice cu adevărat uniforme atunci când 27 de state membre doresc să își păstreze propriile prerogative legislative.

Potrivit experților, cheia succesului constă în abordarea voluntară: cel de-al 28-lea regim nu impune modificări ale legislației naționale, ci oferă o alternativă pentru cei care doresc să opereze la scară europeană. Este un compromis care ar putea funcționa acolo unde alte încercări au eșuat.

Un element al strategiei de competitivitate

Al 28-lea regim se înscrie în cadrul mai amplu al Busolei pentru competitivitate europeană, care își propune să reducă sarcinile administrative pentru întreprinderi cu 25% și pentru IMM-uri cu 35%. Von der Leyen a declarat că "Europa are tot ce îi trebuie pentru a avea succes în cursa către vârf. Dar, în același timp, trebuie să ne corectăm punctele slabe pentru a recupera competitivitatea".

Strategia se bazează pe recomandările rapoartelor Draghi și Letta și include alte măsuri, precum uniunea economiilor și investițiilor, gigafabrici de inteligență artificială și planuri de acțiune pentru materiale avansate, tehnologii cuantice și robotică.

La summitul european de la Budapesta din noiembrie 2024, Von der Leyen a reiterat: "Startup-urile inovatoare ne spun că le este foarte greoi să intre în dimensiunea pieței unice, deoarece adesea trebuie să facă față la 27 de reglementări diferite. Cu al 28-lea regim, li se va oferi acces la întreaga piață unică și vor avea posibilitatea de a crește".

De la Strasbourg la Torino: o strategie coerentă

Discursul lui Von der Leyen la Săptămâna italiană a tehnologiei din 3 octombrie a avut loc la câteva săptămâni după discursul său privind starea Uniunii de la Strasbourg din 10 septembrie 2025, în care își anunțase deja angajamentul față de cel de-al 28-lea regim ca parte a unei strategii mai ample.

"Așa cum a subliniat raportul Letta, piața unică rămâne incompletă, mai ales în trei sectoare: finanțe, energie și telecomunicații", a declarat ea la Strasbourg, anunțând o foaie de parcurs pentru piața unică până în 2028, care include tocmai al 28-lea regim, alături de "a cincea libertate pentru cunoaștere și inovație".

Concluzie: o provocare existențială pentru Europa

La un an de la prezentarea raportului său, Mario Draghi a lansat un avertisment clar: "Modelul nostru de creștere se estompează. Vulnerabilitățile sunt în creștere. Și nu există o cale clară pentru a finanța investițiile de care avem nevoie". Pentru Draghi, inacțiunea Bruxelles-ului ar putea amenința suveranitatea și competitivitatea economică europeană.

Al 28-lea regim reprezintă un răspuns concret la această provocare. Dar, așa cum a spus Von der Leyen la Torino privind spre tinerii inovatori prezenți: "De câte ori vi s-a spus că țintiți prea sus? De câte ori ați crezut că nu mai este nimic de făcut? Și totuși, sunteți aici. Nu pentru că nu ați eșuat niciodată, ci pentru că ați găsit mereu puterea de a vă redresa".

Mesajul este clar: Europa are talent, are capital, are competențe. Ceea ce îi lipsește este un ecosistem integrat care să permită acestor ingrediente să se combine și să genereze inovare competitivă la nivel mondial. Cel de-al 28-lea regim este un instrument pentru construirea acestui ecosistem.

"Vreau ca viitorul inteligenței artificiale să fie scris în Europa", a concluzionat Von der Leyen la Torino. "Vreau ca cea mai bună Europă să aleagă Europa". Povestea Kong, a lui Marco și Augusto care au trebuit să traverseze oceanul pentru a-și vedea talentul recunoscut, nu se mai poate repeta. Acesta este obiectivul celui de-al 28-lea regim: să permită viitorilor Kong să se nască și să crească aici, în Europa, în propria lor casă.

Așa cum a spus Von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii: "Acesta trebuie să fie momentul independenței Europei. Un moment pe care îl putem valorifica dacă suntem uniți". Al 28-lea regim este unul dintre pilonii pe care se va construi această independență economică și tehnologică.

Rămâne de văzut dacă Europa va fi capabilă să treacă de la vorbe la fapte, înainte de a fi prea târziu.

Surse și referințe

Documente oficiale:

• Comisia Europeană - Discursul Președintei von der Leyen privind starea Uniunii 2025 (10 septembrie 2025)
• Mario Draghi - "The future of European competitiveness" (septembrie 2024)
• Enrico Letta - "Much more than a market" - Raport privind piața unică europeană (aprilie 2024)
• Comisia Europeană - Busola pentru competitivitatea UE (noiembrie 2024)
• Comisia Europeană - EU Startup and Scaleup Strategy "Choose Europe to Start and Scale" (mai 2025)

Intervenții și conferințe:

• Ursula von der Leyen - Intervenție la Italian Tech Week, Torino (3 octombrie 2025)
• Ursula von der Leyen - Conferință de presă la summitul european de la Budapesta (noiembrie 2024)
• Mario Draghi - Conferință "La un an de la raportul Draghi", Bruxelles (septembrie 2025)

Inițiative și mișcări:

• EU Inc - Petiție pentru cel de-al 28-lea regim fiscal european (https://euinc.org)

Articole și analize:

• ANSA - "Legea inovației și cel de-al 28-lea regim, în curs de pregătire strategia UE pentru start-up-uri" (mai 2025)
• Borsa&Finanza - "EU Inc, ce este proiectul celui de-al 28-lea regim fiscal european" (noiembrie 2024)
• EconomyUp - "Ce este cel de-al 28-lea regim și de ce este important pentru inovarea întreprinderilor europene" (februarie 2025)
• Euractiv - "Cel de-al 28-lea Stat virtual: un pod către integrarea economică europeană potrivit lui Letta" (ianuarie 2025)
• StartupItalia - "Choose Europe to Start and Scale, cum funcționează noul plan al Comisiei Europene" (mai 2025)